Cine cu cine se mai culca?

De cand lupul catel, toata lumea se culca cu toata lumea. Am intrat intr-un soi de competitie: cu cit mai multi, cu cit mai tare! Si parca situatia nu m-ar deranja atit de tare daca "actorii" n-ar incepe sa se spovedeasca in stanga si-n dreapta despre isprava lor. Asa incat, bunul simt, devenit un soi de spin ofilit, a fost surghiunit pe te miri unde. La naiba, se vorbeste in draci despre adultere, dar nu despre dragoste. Culmea este ca oamenii nu mai vor povesti despre mari iubiri, ci doar despre infidelitati, partide amoroase pe fuga, inghesuieli in locuri cit mai... periculoase, aducatoare de adrenalina crescuta. Daca pici in ispita si o faci cu un tip, a doua zi se umple tirgul de povesti! O fi foc daca barbatul care te face sa suspini de dor va spune prietenilor de pahar si altceva decit istorioare picante? O fi asa groaznic daca i-ar spune ca stiu sa fiu si crin, si pom inflorit, si soarele, si luna, si rasaritul lui, si vintul? Inca n-am auzit de un barbat care sa recunoasca in fata cuiva: uite, o vezi pe femeia de acolo? am iubit-o, dar nu am stiut sa o pastrez...

Daruirea e conditonata?

A iubi este insasi legea vietii, este una dintre cele mai sublime actiuni pe care o poate realiza o fiinta umana. Cei mai multi se plang ca nu sunt iubiti. Daca Dumnezeu ar conditiona iubirea Sa de dragostea noastra pentru El, am sucomba cu totii intr-o clipa. Iubirea inseamna daruire totala, inseamna uitare de sine. Sa fiti iubiti, dar nu uitati sa si daruiti iubire!

Te iubesc... sau...

La un seminar al femeilor, pe tema "Cum sa traiesti intr-o atmosfera de dragoste cu sotul tau", participantele au fost intrebate daca isi iubesc sotii. Toate au ridicat mana, aprobator. Atunci au fost intrebate cand le-au spus, ultima data, sotilor, ca ii iubesc. Unele au raspuns ca azi, altele ca ieri, altele ca nu-si amintesc. Atunci participantele au fost rugate sa le expedieze sotilor un sms, cu textul "te iubesc, dragule" iar apoi sa schimbe telefoanele intre ele si sa citeasca raspunsurile primite.
Iata cateva:
1. Cine este?
2. Aaaa, mama copiilor mei, te simti bine?
3. Ce mai e acum? Ceva cu masina?
4. N-am inteles ce ai in vedere.
5. Ce-ai mai facut acum? De data asta nu te mai iert.
6. !?!?
7. Nu ma lua pe ocolisuri, spune direct cat vrei.
8. Oare visez?!
9. Daca nu-mi spui cui ii este adresat mesajul, fac moarte
de om!
10. Te-am mai rugat sa nu bei! Daca simti ca te obosesc, pot sa plec.
11. Raspunsul la ce vrei tu este nu!

Rugaciunea...

Într-o noapte, pe când se ruga, fratele Bruno a fost tulburat de orăcăitul unui broscoi. Încercările lui de a ignora sunetele dizgraţioase s-au dovedit inutile, aşa că, exasperat, a sfârşit prin a striga pe fereastră:
- Tăcere! Îmi fac rugăciunile!
Fratele Bruno era un sfânt, aşa că porunca lui a fost imediat ascultată. Toate creaturile vii din preajmă au tăcut, pentru ca sfântul să se poată ruga în pace.
în mintea lui Bruno a apărut însă o îndoială, care i s-a părut chiar mai tulburătoare:
- Dacă Dumnezeu ascultă cu aceeaşi plăcere orăcăitul broaştei ca şi psalmii tăi?
- Ce plăcere i-ar putea face lui Dumnezeu orăcăitul unei broaşte? nu s-a lăsat mai prejos Bruno.
Dar vocea interioară a insistat:
- De ce crezi că a inventat Dumnezeu sunetul?
Bruno nu ştia, aşa că s-a decis să afle de ce. El a ieşit la fereastră şi a strigat:
- Cântă!
Orăcăitul broscoiului s-a auzit imediat, însoţit cu veselie de toate broaştele din vecinătate. Bruno a ascultat cu atenţie zgomotele şi şi-a dat seama că dacă nu le mai opune rezistenţă, ele nu mai sunt supărătoare, ci dimpotrivă, îmbogăţesc tăcerea nopţii.
Odată cu această descoperire, inima lui Bruno a intrat în armonie cu universul şi pentru prima oară în viaţă, el a înţeles ce înseamnă să te rogi cu adevărat.

Autor: Anthony de Mello

dor

si apele se-ntorc… Le poarta indarat si vantul de la nord si vantul de la sud… Hai sa vanam cuvinte si sa le dam in vant! Vom darui probabil eterna armonie…. Si vom avea taria sa povestim cu ele si despre Picasso si despre firescul de-a trai in lumea ce ne napadeste cu bazdaci… si nu ne va durea cand cerul ramane rece desi e plin de stele… 
Daca veti castiga la Loto, ma luati si pe mine pe coclauri? Mi-e dor de o haladuiala...

question...

Cum poate fi fericit cel care „s-a născut trist“, cel al cărui orizont afectiv și spiritual este astfel constituit încât să perceapă cu o luciditate deplină nimicnicia și zădărnicia lumii și a vieţii, prezenţa suferinţei, a bolii și a morţii? Cum poate fi fericit aici, în această lume, cel care este convins de nimicul ei?