VARVARA SI MEDICUL

(Cabinet medical. Medicul, cu o figura suferinda, toarna un praf oarecare, intr-un pahar cu apa si amesteca. Dupa cum se pipaie, il doare foarte tare, stomacul. Cineva bate la usa si, imediat, intra Varvara, o femeie de la tara, de vreo 70 de ani, cu o basma neagra pe cap si cu o papornita in mana.)

VARVARA (infipta): Buna ziua, dom' doctor!
MEDICUL (facand o schima de durere): Buna ziua...
VARVARA (vorbeste repede): Dom' doctor, sunt bolnava greu! Nu mai am nimic sanatos in mine! Ma doare si la lingurea, si la galci, si la ficati, si la junghietura, si la fiere, de inima rea, si la genunchi, tot, tot, tot ma doare! Am suferit si de branca, si de lingoare, si de naduf, si de tranci, ca astia de la oras! Venii la Sultana, nepoata-mea, de ma plansei la ea: Sultano, mor! „Cum sa mori? Du-te si dumneata la un doctor! - zice. Stii ca ai dreptate? - zic, si hai sa vin. Ca ma doare toate, parca sunt putreda pe dinauntru. Da' mai ales ma doare aici! Parca sta cineva cu un ac si-uite-asa, si-uite-asa ma-mpunge! O fi niscai pietre, domn doctor? (Il priveste interogativ pe medic.) Pietre la fiere?
MEDICUL: Se poate.
VARVARA: Asta e! Zic sa iau trei saptamani cate o ridiche neagra, s-o rad bine, s-o storc, sa beau in fiecare dimineata cate o cescuta, pe stomacu' gol! Nici in trei saptamani, pietrele se macina, ca trecute prin valtu' morii! Asa?
MEDICUL (chinuit de propria lui durere): Se poate.
VARVARA: Asta e! Da' vezi degetele astea, domn' doctor? Ia uite! Ia uite! S-au strambat de tot! Si incheieturile ma dor, de dimineata pana seara si de seara pana dimineata. O fi reumatism, de-ala de stramba osu'?
MEDICUL: Se poate!
VARVARA: Asta e! Stiu eu cum sa scap de el. Pun zece lame in otet de mere, las la soare zece zile, adaug zeama de la zece lamai, lamele se topesc, adaug zece linguri de gaz, las iar zece zile si, pe urma, zece seri la rand, ma ung in locu' dureros. Stii cum trece? Parca iti ia cu mana! Adio durere, toata viata!
MEDICUL: Se poate!
VARVARA: Asta e! Of, si la lingurea ma doare! Dimineata, cand e burta goala, simt ca o arsura, chiar aici, in cosu' pieptului, de zici ca am mancat jaratic, nu alta. O fi ulcer?
MEDICUL (pipaindu-si acelasi loc dureros): Se poate!
VARVARA: Asta e! Pai, daca iau o sticla de tuica de pruna, da' tuica, de vreo saizeci de grade, si topesc in ea flori de tei si anghinare, si sorb cate o gura inainte de fiecare masa, ca sa spele bine buba de pe stomac, pana-n sase luni eu cred ca nu mai am nimic. Dumneata ce zici?
MEDICUL: Se poate!
VARVARA: Asta e! Domn doctor, vai de matele mele! O gura de lapte daca beau, pardon de expresie, fug la privata! O gura doar! Un ou daca mananc, uite-asa ma framanta si ma bolboroseste. Cald beau, nu-mi prieste. Rece beau, nu-mi prieste! O fi vreo infectie la mate, nu?
MEDICUL: Se poate!
VARVARA: Asta e! Ard vreo doi-trei coceni de porumb, iau cenusa, o pun intr-o oala, fierb bine cenusa, pana se face apa moale la pipait, ca apa de ploaie. Iau cositor, il topesc intr-o lingura, il arunc in apa! Daca beau apa de-aia, cate o ceasca dimineata si seara, cred ca scap de necaz, o sa ma bucur si eu de-o cana de lapte, ca am vaca buna, da douazeci de litri pe zi. Oare scap?
MEDICUL: Se poate!
VARVARA: Asta e! (Satisfacuta.) Multumesc, domn' doctor! A avut dreptate nepoata-mea: staaam ca prostii, la tara , in varfu' muntelui, si nu ne ducem si noi la un doctor mare, sa ne tratam! Orasenii, una-doua, la dispensar. (Medicul se stramba de durere, isi apasa stomacul, Varvara ii observa expresia de om suferind.) Aoleu, domn' doctor, te-o fi durand si pe dumneata ceva?
MEDICUL (mestecand praful in paharul cu apa): Stomacul!
VARVARA (ii ia paharul din mana chiar cand acesta il duce la gura si il varsa la chiuveta): Mai lasa-le mortii de doctorii domn' doctor! Iti dau eu ceva, de-ti ia durerea cu mana. Pai? Gata cu doctoriile! (Scoate din papornita o sticluta, toarna in pahar un lichid galbui, ii da sa bea.) Stii dumneata ce sunt doctoriile? Boala curata! Sa-ti spun eu ce fac ele pe dinauntru. Se strang, sestrang, se strang, pana napadesc undeva, pe ficat, pe splina, pe ceva acolo, si cand au navalit, gata boala in locu' ala! Te vindeci intr-un loc si te betegesti in altu'! Uite, bea ceaiu' asta, din zece buruieni, pe care-l stiu de la bunica. Si ea tot de la bunica ei il stia! Cum bei, cum ti-a luat durerea. (Medicul bea, se stramba, nu-i prea gustos.) Cam amara, da' ce bine face! Si-al meu, intr-o zi, tot asa: „Varvaro, ma arde in cosu' pieptului, ma prapadesc! Fugi, ma, de-aici! Iti fac eu un ceai... I-a luat cu mana. (Il cerceteaza pe medic.) E? Cum e? Mai bine?
MEDICUL: Ceva mai bine...
VARVARA: De cand te doare?
MEDICUL: De vreo trei zile...
VARVARA: Si sa stai dumneata asa? Daca te mai doare, sa trimiti dupa mine, si te vindec pe loc!
MEDICUL: Unde sa trimit?
VARVARA: Varvara, comuna Suditii din Rapi. Persoana cunoscuta, nu-i nevoie de numar. Mai doare?
MEDICUL: Nu. (Sparge o fiola, vrea sa o bea.) Daca-mi trece si durerea de cap, o sa ma simt chiar foarte bine!
VARVARA (ii ia fiola din mana, o arunca in cos): Doctorie pentru o durere de cap, domn' doctor?! Pai, stii de ce te doare capul?
MEDICUL: Cred ca am racit...
VARVARA: As! De la sange e! Se strange prea mult sange in cap. Vine de colo, de colo, se-nghesuie in cap si apasa pe creier. Ca sa-ti treaca, trebuie sa-l dai inapoi, cu o frectie buna la ceafa. (Isi scuipa degetele, ii face o frectie zdravana medicului.) Scuipi putin pe degete si te frectionezi bine-bine...
MEDICUL: De ce sa nu dai cu putin spirt?
VARVARA: Spirtu' nu-i bun, ca nu aluneca. (Isi scuipa iar degetele, il frectioneaza, medicul se supune docil.) Simti, asa, cum se duce durerea?
MEDICUL: E mai bine...
VARVARA: Si inca ce bine! Acum sa-ti pun si o prisnuta cu putin mustar. (Cauta in papornita.) Eu nu plec de-acasa fara mustar! E bun la multe! (Presara mustar pe un prosop, il leaga pe medic la cap.) O sa te intepe putin, o sa se-nroseasca pielea, da' asta inseamna ca mustaru' lucreaza! Inteapa?
MEDICUL: Putin...
VARVARA: Isi face efectu'! Te mai doare tot asa?
MEDICUL: Mi-a mai trecut.
VARVARA: Asta e! (Ii frectioneaza incet tamplele, in timp ce sopteste ceva de neinteles.) Ptiu! Ptiu! Fugi diavole!... Te-am si descantat, domn' doctor! Sa nu fii deocheat! Cate femei trec pe-aici!... Te mai doare?
MEDICUL: Nu! Ma simt chiar bine.
VARVARA: Ei, daca te simti bine, am plecat.
MEDICUL: Mai stai putin. Stii ce te rog? Daca tot m-ai doftoricit, da-mi ceva pentru ficat. (Ii arata.) Ma doare sub coasta, pana aici, in fata. Ia uite cum s-a umflat...
VARVARA: Ei, pai asta nu-i ficatu', domn' doctor! Asta-i fierea, fir-ar ea sa fie, ca numai rau face! (Cauta in papornita.) Da' cu mine nu-i merge! Adusesem ceva pentru o vara de-a doua, curiera la fabrica de cuie. Buruienile astea le strang toamna, tarziu, dupa ce da bruma. Daca n-a dat bruma, nu sunt bune. (Toarna cateva picaturi intr-un pahar, ii da sa bea.) Bea asta, domn' doctor. Are si gust bun. Asa... (Umple o sticla cu apa calda.) Acum trebuie sa pui caldura multa, sa se dilate fierea si sa intre la ea fiertura de buruieni. Culca-te pe sticla asta de apa calda! Ca dumneata n-ai pietre ca mine.
MEDICUL: Dischinezie biliara!
VARVARA: Se poate!
MEDICUL: Fierea lenesa...
VARVARA: Se poate! Da' sa nu te mai aud cu tot felul de doctorii, ca te nenorocesti! (Il conduce la pat, il culca, il inveleste.) Acum stai asa lungit, vreo jumatate de ora, si-ti ia cu mana. Te simti mai bine?
MEDICUL: Mult mai bine.
VARVARA: Nu-ti spun eu? Nici n-ajung la Sultana, nepoata-mea, ca esti sanatos! (Scoate din papornita un stergar cu ceva in el, o sticla cu dop din cocean de porumb, le pune pe masa.) Domn' doctor, las aici pe masa ceva pentru dumneata. Ca noi, astia de la tara, n-avem cum sa ne-aratam altfel recunostinta. Cateva oua, un ghem de unt, da' unt, nu asa... Unt de la vaca mea. Ti-am spus ca am vaca frumoasa! O sticla de feteasca neagra, ceva rar, ca baiatu' meu are cateva fire de vie in batatura. Nu, te rog domn' doctor, nu ma refuza! Stai cuminte acolo! O data am venit si eu la doctor! Consultata ca acum n-am fost in viata mea! Are dreptate Sultana, nepoata-mea. Plec la mine, acasa, la tara, fac tot ce mi-ai spus dumneata si, daca nu mi-o trece, mai vin o data, sa-mi schimbi tratamentu'! Asa?
MEDICUL: Se poate!
VARVARA: Multumesc si sanatate!
MEDICUL: Vino, te rog, mai aproape! (Scoate un pachet de tigari Kent si i-l ofera.) Pentru sotul dumitale! Fumeaza?
VARVARA: Scoate fum ca o fabrica! (Ia pachetul.) Multumesc! Ma grabesc sa-i spun Sultanei ce-am facut! Buna ziua. (In prag se mai intoarce o data spre medicul care sta bolnav, legat cu mustar la cap si cu sticla de apa calda la fiere.) Saracu' domn' doctor, e bolnav rau. (Iese grabita.)

Eu si cu tu...

Când vor seca izvoarele și când ploile vor pleca în sus, 

eu și cu tine ne vom ține de mână și vom plânge, 

ca să nu rămână văduvită de tristețe această stare de vis.

-Nichita Stănescu-

Dor

...mi-e dor de sentimentele profunde ca de-o viata netraita...

Nu uita...

"Nu uita niciodata ca pielea se increteste, parul incarunteste, iar 
Zilele se aduna in ani... Dar ce e mai important se conserva; forta si
determinarea ta nu au varsta. Spiritul tau e cel care indeparteaza panzele 
de paianjen. Dincolo de orice punct de sosire e unul de plecare.
Dincolo de orice reusita e o alta incercare. Cat timp traiesti,
simte-te viu. Daca ti-e dor de ce faceai, fa-o din nou. Nu te pierde
printre fotografii ingalbenite de timp ... Mergi mai departe atunci cand
toti se asteapta sa renunti. Nu lasa sa se toceasca taria pe care o ai in
tine. Fa astfel ca in loc de mila, sa impui respect. Cand nu mai poti
sa alergi, ia-o la trap. Cand nu poti nici asta, ia-o la pas. Cand nu poti sa mergi, ia bastonul. Insa nu te opri niciodata."
Madre Teresa de Calcutta

Capul tau lasat pe spate...

Nuferii sunt visele inefabile ale adancurilor, devenite realitate. In lichidul aramiu nu-i nici ceaiul indulcit, nici lichiorul aromat, nici ulei, nici miere, nici cafea...e doar rugina toamnei uitate dizolvata-n lacrimile diminetii... Ea, dimineata, un dulce suras al rasaritului magnetizand in lumina unei frumuseti efemere. Pulseaza haotic, te hipnotizeaza in abisul ei... Copilaria... vibratia inocentei ce pulseaza in fiecare inima, doar jocul, rasul si simplitatea ii poate amplifica vibratia. Iti spun sa te opresti din piruete nebune, cu kimonoul deschis pana unde iti vad inima ce pulseaza ca un astru albastru uitat pe margine unei galaxii plina de fluturi si comete...
capul tau lasat pe spate in zambetul aceala sagalnic, luna splendida pe umerii tai decoltati... Vara ce a trecut cu viteza luminii, noaptea in care doar roua imi mai umezeste gandul, viata pe care nu stiu sa o stapanesc, pierduta in cosul cu struguri si cirese, din care musti cu pofta tineretii tale
intangibile....

Iubirea...

Daca nu iti aduci aminte de nici o traznaie facuta in numele iubirii, inseamna ca n-ai iubit. (Shakespeare)

Sexul e... bridge

Sa faci sex e ca si cum ai juca bridge. Daca n-ai un partener bun, ar fi bine sa ai o mana buna.
* Woody Allen

10 dintre gândurile dăruite de Charlie Chaplin

Charlie Chaplin. Fotografie din anii 1910.

– La răscruce de viață nu există indicatoare.
– Nimic nu este permanent în lumea asta nedreaptă, nici măcar problemele noastre.
– Viața este minunată dacă nu te temi de ea.
– Suntem toți diletanți; viața este prea scurtă ca noi să fim altceva.
– Gândim prea mult și simțim prea puțin.
– Sufletul omenesc își găsește plăcere în liniștea naturii care se descoperă numai celor care o caută.
– Liniștea este un dar pe care puțini îl știu prețui. Poate pentru că nu poate fi cumpărată. Cei bogați cumpără zgomote…
– Fă-ți griji pentru conștiința ta, nu pentru reputația ta. Conștiința este ceea ce ești tu, reputația este ceea ce gândesc ceilalți despre tine. Iar ceea ce gândesc ceilalți despre tine, este problema lor.
– De la o anumită vârstă doare și plăcerea.
– Corpul tău dezbrăcat ar trebui atins doar de cei ce se îndrăgostesc de sufletul tău dezgolit.

Charles (Charlie) Spencer Chaplin
(16 aprilie 1889 – 25 decembrie 1977)

Barbatul... again

Femeile...

Ce femei placi?
femeile care se cuibaresc in tine ca un ghemotoc de hartie
si stau adanc infipte in sufletul tau?
iti plac femeile divine care il striga pe dumnezeu cand fac dragoste
SI dau senzatia ca in felul asta mantuirea devine concreta...
femeile care si-ar smulge sufletul ca sa mai stea o secunda cu tine
in ea?
femeile care stiu cu siguranta raspunsul corect plac intodeauna
dau senzatia ca sunt ca niste doamne mai presus de viata insasi
plac jocurile continue si nebunia...si creierii zburati pe pereti si lacrimile infundate in colturi de cearsaf?
femeile care se plimba goale ca si cand le-ar fi imbracat cel mai mare
creator de moda?
plac enorm sinceritatile...scoaterea eu-lui pe tava in pielea goala
o partida de sex de la eu la eu cat de spectaculos s-ar termina
plac femeile care tin ochii deschisi cand fac dragoste si cele care au invatat ca viata e ceva mai mult decat satisfacerea capriciilor?
femeile care adora un apus de soare
femeile miraculoase care iti sorb sufletul pe gura cand te saruta?
femeile care mor fara atingerea ta
plac femeile care dau un sens in viata
si cele care omoara ....plac la fel de mult?
ea in totalitatea ei....
nu exista sisteme aici unde noi insine suntem sistemul
din clipa in care am vrut sa stam unul in altul
ca doua mogaldete gonite de acasa
fericite ca se au una pe alta
plac femeile care sunt gata oricand de afectiuni
gratuite doar de dragul tau
de dragul mangaiatului tau
cele carora le place cum le iubesti
plac si cele care au avut curajul sa se vada pe ele prin ochii tai
care se bucura ca vrei sa le iubesti
enorm... ca o bomba atomica cazuta din cer
acolo unde ai inceput
candva sa le iubesti asa cum
o faci acuma.

Carte...

Barmanii...

Barmanii din filme au privire inteligentă și ascultă poveștile bețivilor cu pricepere de terapeuți. Nu comentează niciodată când pilitorii cer al treizecilea degetar de tequila. Le iau doar cheile de la mașină. Nu încercați așa ceva acasă! :)))))))))))

Betivii...

Ați observat vreodată ce deștepți sunt bețivanii din filme? A dracului alcoolemia pe ei... Când se face praf cu whiskey, un bărbat din filmele americane devine foarte simpatic, în discordanță cu un român din afara filmelor. Într-o lume perfectă, bețivul e romantic, creativ, tandru și, nu știu cum naiba, perfect lucid. Revelațiile plescăie cu vremea, de regulă când e prea târziu...

yap...

"De ce iubim marea ? Pentru ca are marea forta de a ne face sa ne gandim la lucruri despre care ne place sa gandim."
Robert Henri