Ne miscam si noi cu talent?

Am avut surpriza sa constat ca barbatii sunt mai sensibili ca muierile de multe ori. Nu vrei sa iesi cu unul la intalnire cand vrea si cat vrea... adio. Deeeeci... fara deci. Pe undeva si noi gresit. Imi amintesc ca si eu m-am facut ca uitat cand radarul meu a piuit bezmetic pentru minciuna, amantlac "fresh", prefacatorie, alcoolism sau foamea de fandoseala ridicola. In loc sa zic: "Adio baietica!", am tacut si am lasat anii sa treaca. Cand nu am mai putut inghiti momentul de orgoliu care duce la erectie am zis "pas". Am dat de doua-trei ori din genele mascaruite si am spus adio unei vieti false, ca sa ma bucur de una noua. Dar constat ca nici asa nu e usor. Am sesizat ca sunt inca barbati de vanzare, asa cum sunt si femei. Si daca nu ai bani, uneori ocheadele dulci ca o savarina (vorba robotilor) nu-ti sunt de folos. Deci, dragilor, ne schimbam? Ne intoarcem la esenta fiintei? Nu ati obosit sa tot testam si sa experimentam? Ne miscam si noi cu talent?