Mi-ar fi plăcut să-ţi arăt pescăruşii
şi pietrele ce rămân mereu nemângâiate,
copacii, ce nimeni nu-i îmbrăţişează
iarba, ce a rămas nesărutată de tălpile calde…
Mi-ar fi plăcut să-ţi aduc în palmă fluturii
să-ţi mişte inima într-o secundă eternă
şi clipa, ce găseşte misterul netrăit,
căci răsăritul e ca un suflet de copil…
Mi-ar fi plăcut să-ţi ofer Mărgăritarul,
Bucuria sfântă, ce zilnic, păşeşte pe lângă tine
şi vindecarea, ce transformă lutul în aur,
dar, mereu, mereu ai braţele ocupate…
Mi-ar fi plăcut să-ţi fac, astăzi, cunoştinţă cu tine !…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu